1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia trimite în Moldova rachete ca să distrugă

10 noiembrie 2022

Șefa Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, a anunțat un pachet suplimentar de sprijin energetic pentru Republica Moldova în valoare de 250 de milioane de euro.

https://p.dw.com/p/4JKOL
Ursula von der Leyen, Maia Sandu, Chişinău
Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu Maia Sandu la ChişinăuImagine: Elena Covalenco

Anunțul a fost făcut la Chișinău, după o întrevedere a oficialului european cu președintele Maia Sandu. Din cele 250 de milioane de euro, 100 de milioane sunt grant, alte 100 de milioane – împrumut, iar 50 de milioane sunt oferite ca sprijin bugetar, pentru susținerea familiilor cu venituri mici în iarna care vine. Ursula vor der Leyen a precizat că banii sunt oferiți pentru ca Moldova să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, deoarece „Rusia nu este un furnizor de încredere și folosește energia ca armă împotriva statelor”.

Acces la energie europeană pentru Moldova

De asemenea, la sfârșitul acestei luni, la Paris, va avea loc un „summit de solidaritate” cu Republica Moldovei, organizat de președintele francez Emmanuel Macron. Șefa Comisiei Europene a menționat că la ora actuală se lucrează în comun cu secretariatul Comunității Energetice asupra unui mecanism de susținere a Moldovei în contextul războiului din Ucraina. Mai exact, este vorba de o procedură de acces a Chișinăului la resursele energetice europene. La reuniunea de la Paris a fost invitată și Maia Sandu.

„Moldova și-a interconectat sistemul energetic cu cel european, iar noi vă vom oferi atâta energie cât va fi posibil, pentru că înțelegem efortul pe care îl faceți și admirăm curajul cu care stați cu fruntea sus în fața acestei crize generate de Rusia”, a menționat Ursula vor der Leyen la conferința de presă susținută alături de președintele moldovean. „Moldova nu este doar vecinul, partenerul și prietenul nostru apropiat, dar este și candidat pentru aderare la UE. Moldova este parte a familiei europene, iar atunci când vin vremuri grele, familia se unește. Moldova este o țară curajoasă și determinată să-și apere democrația. Este în interesul nostru să vă susținem. Suntem profund impresionați de determinarea cu care apărați democrația, pacea, dreptul internațional și valorile noastre comune”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

În contextul crizei gazelor prin care trece acum Republica Moldova, Ursula vor der Leyen a explicat cum a scăpat Uniunea Europeană de dependența energetică de Rusia: „Cu opt luni în urmă, Rusia era cel mai mare furnizor de combustibili fosili pentru UE. UE era cel mai important client al Rusiei în acest sens. Acum avem o cu totul altă situație. Gazprom vinde cu 80% mai puțin gaz în UE. Ne-am diversificat sursele de aprovizionare. Ne-am reorientat spre furnizori din SUA, Norvegia, Azerbaidjan, Algeria. În plus, am făcut economii. Prin economisire, am redus consumul cu 15% și ne-am umplut rezervoarele cu gaz pentru iarnă. Acum suntem asigurați”, a menționat oficialul european.

Moldova se vrea într-un spațiu sigur – în UE

La rândul său, Maia Sandu a menționat că reducerea cu 50% de către Gazprom a livrărilor de gaze spre Moldova, fără temei și explicații, este o decizie politică. „Nu poate fi considerată o decizie comercială, pentru că Moldova și-a plătit consumul de gaz în pofida prețurilor foarte mari”, a spus șefa statului.

Ea a mulțumit țărilor membre ale Uniunii Europene care au ajutat Moldova în ultima perioadă, în special României, „datorită căreia avem astăzi curent electric în casele noastre” și a reafirmat sprijinul total pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. „Pacea în Ucraina este vitală pentru liniștea și bunăstarea întregului continent și este esențială pentru noi, în Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut considerabil de la începutul războiului”, a menționat Maia Sandu.

„Suntem hotărâți să avansăm pe calea integrării europene, pe care am făcut un pas ferm în primăvara acestui an, atunci când am depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Suntem ferm angajați în procesul de reforme care să aducă țara în UE. Contăm pe o evaluare rapidă în 2023 pentru a lansa negocierile de aderare. De noi toți depinde cât de repede vom porni negocierile de aderare și cât de repede va veni ziua în care Chișinăul va fi nu doar capitala unei țări candidate, ci o capitală europeană. Noi suntem hotărâți să mergem spre acea zi, pentru că vrem să aducem Moldova în spațiul sigur și prosper al Uniunii Europene”, a mai spus președintele moldovean la întrevederea cu Ursula vor der Leyen.

Fondul de supraviețuire fără „Gazprom” ar fi de 450 milioane de euro

Autoritățile de la Chișinău se pregătesc de sistarea totală a livrărilor de gaze rusești de pe 1 decembrie 2022. Premierul țării, Natalia Gavrilița, a vorbit despre acest pericol într-un interviu apărut joi în „Politico”. Potrivit ei, dacă acest lucru se va întâmpla, Chișinăul va cere partenerilor europeni un „ajutor de supraviețuire” de 450 de milioane de euro.

Germania deja a anunțat un ajutor în valoare de 40 de milioane de euro pentru asigurarea securității energetice a Moldovei. Banii vor fi oferiți sub formă de suport bugetar nerambursabil, prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Germaniei KfW, și vor fi folosiți pentru compensarea creșterii costurilor energiei pentru populația cu venituri mici. Grantul va ajunge în contul Ministerului Finanțelor de la Chișinău până pe 15 decembrie 2022.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.